BREAKING NEWS: www.ziarulatak.ro Dosarul spăgii de 6,3 milioane de euro a ajuns la final. DNA cere închisoare pentru Lucian Duţă

Un procuror DNA a cerut judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti condamnarea fostului preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duţă, la o pedeapsă cu închisoare pentru infracţiunea de luare de mită în formă continuată, 4 acte materiale.

Pedeapsa maximă pe care o rişcă fostul şef al CNAS în perioada guvernării PDL, în cazul în care este găsit vinovat, este de 12 ani de închisoare.

Vorbim despre una dintre cele mai ample anchete privind corupţia din sistemul de sănătate. Dosarul s-a judecat relativ rapid, cazul este pe rolul Tribunalului Bucureşti din decembrie 2018.

Acuzat de procurorii anticorupţie de o şpagă de 6,3 milioane de euro, Lucian Duţă cere judecătorilor să-l achite. În fata magistraţilor, el s-a lăudat  cu activitatea sa în fruntea instituţiei, a spus că sistemul de sănătate a devenit imun la fraude în urma decizilor luate în perioada în care conducea CNAS şi a acuzat că DNA protejează companiile multinaţionale.

Pe de altă parte, avocatul lui Duţă a atacat denunţătorii din acest dosar, pe afaceriştii Radu Enache şi Irina Socol.

Pledoaria avocatului şi ultimul cuvânt al fostului şef al CNAS, în care face acuzaţii grave, în text.



DNA: Spaga de 6,3 milioane de euro

Potrivit DNA, Duţă ar fi primit 800.000 de euro cash şi 5.500.000 de euro în cont. Banii reprezentau un comision de 10% din valoarea contractelor IT acordate de CNAS, de la Radu Enache, reprezentantul Hewlett Packard (HP) România şi de la Irina Socol, reprezentantul subcontractantului Siveco România.

Din punctul de vedere al procurorilor DNA, probele din timpul anchetei dovedesc vinovăţia lui Duţă, iar în procesul care a durat aproape 1 an nu au apărut lucruri care să schimbe acest lucru.

"Inculpatul a recunoscut în parte ca a primit nişte sume de bani, de comision, pentru a încheia aceste contracte, " explica procurorul de şedinţă.

Într-adevăr, în timpul anchetei şi al procesului, Duţă a recunoscut primirea sumei de 5,5 milioane de euro, banii primiţi prin cont, deci nu şi cei cash, dar potrivit acestuia aceştia ar fi fost daţi de Enache şi Socol ca sponsorizare, pentru o eventuală susţinere politică.

În plus, procurorul DNA cere instanţei să confişte presupusa mită, menţinerea sechestrului asigurator pus pe o parte din averea lui Lucian Duţă. Printre acestea: suma de 2.183.820 de euro identificată într-un cont bancar din Elveţia, un teren cu construcţie S+P+4, trei apartamente şi un autoturism.

Tribunalul Bucureşti urmează să se pronunţe în acest caz peste două săptămâni. Avocatul fostului şef al CNAS spune că vrea să depună şi concluzii scrise în acest caz.

Avocat: Este un om valoros

La termenul anterior, apărătorul lui Duţă a mers doar pe varianta achitării, chiar dacă fostul şef al CNAS a admis că a primit 5,5 milioane de euro. "Este un om valoros şi nu un infractor, " spune avocatul.

"Eu susţin că dl. Duţă nu a luat mită. A primit sume de bani, dar nu a luat mită. Nimeni nu a fost cercetat pentru dare de mită în acest caz. Nici Socol, nici Enache. Dacă a luat bani cu titlu de dare de mită, cine a dat mită? Infracţiunea de dare sau de luare de mită sunt corelative... Socol şi Enache nu au fost cercetaţi pentru dare de mită şi nu s-a dat soluţie în cazul lor, pentru că nu au făcut denunţ. Cei doi nu au fost acuzaţi. Nici HP România nu a fost acuzată, " este o parte din pledoaria avocatului.

În plus, Irina Socol ar fi ales să facă denunţuri doar după ce ar fi fost "agăţată" în mai multe dosare. "Irina Socol a avut 15 dosare şi a făcut 17 denunţuri, ea a fost condamnată acum 4-5 ani de zile, când nu luase calea denunţurilor, " a explodat avocatul.

Într-o demonstraţie juridică complicată, avocatul a explicat instanţei că declaraţiile date de Irina Socol şi Radu Enache ar fi evoluat în funcţie de procurorul de caz. Dacă iniţial, în declaraţiile acestora, care ar fi fost date în calitate de martori protejaţi, spuneau că banii pretinşi şi primiţi de Duţă erau pentru obţinerea unui sprijin politic în favoarea încheierii contractelor cu CNAS, ulterior sumele de bani au fost transformate în "comisioane".

Teoria avocatului este că Lucian Duţă a pretins încasarea comisionului pentru susţinerea politică, dar nu pentru ca fostul şef al CNAS să semneze acte legate de atribuţiile de serviciu privind contractele dintre CNAS şi HP România, respectiv Siveco România.

"Nu există nicio probă din care să rezulte că dl. Duţă a primit banii cu titlul de mită. Concluziile mele sunt de achitare. Nu sunt probe!, " spune avocatul, la capătul pledoariei.

Cere anularea anchetei

Pe de altă parte, într-o altă solicitare inedită, apărătorul lui Duţă cere încetarea procesului penal în cazul clientului său. Motivul: o prevedere din Legea Sănătăţii stipulează că în cazul şefului CNAS se aplică Legea responsabilităţii ministeriale.

Astfel că procurorii DNA trebuiau să facă o cerere de ridicare a imunităţii ministeriale, înainte de a începe anchetă în acest caz.

"Ştiţi ce buget administrează preşedintele CNAS? 8 miliarde de euro. Un ministru nu are aşa buget. Legiuitorul a stabilit din acest motiv această protecţie. Pentru începerea urmăririi penale la dl. Duţă trebuia să fie făcută o cerere la preşedintele României, iar procurorii nu au făcut acest lucru. Nici dl. Duţă nu ştia, nici eu nu am ştiut până am citit Legea Sănătăţii, " explica avocatul.

Contrele cu DNA

Intervine procurorul DNA care precizează că preşedintele CNAS nu este membru al Guvernului, dar este asimilat unui membru al Guvernului, cu rang de secretar de stat.

"Legea responsabilităţii ministeriale distinge între membrii Guvernului şi persoanele asimilate acestora, " precizează DNA, care cere respingerea excepţiei.

Anchetatorul a ţinut să arate instanţei că în cazul lui Lucian Duţă sunt mai multe declaraţii, nu doar ale Irinei Socol sau Radu Enache, ci şi ale altor persoane, dar şi documente bancare care dovedesc vinovăţia.

În plus, există un singur martor sub acoperire, şi nu doi, cum spune avocatul, mărturie care se coroborează cu alte probe.

"Aceste probe se coroborează cu declaraţiile inculpatului care a recunoscut că a pretins şi primit 5 milioane şi 500 de mii de euro, " subliniază procurorul.

Duţă, ultimul cuvânt

În timpul pledoariei avocat-procuror, Lucian Duţă a stat în picioare în faţa sălii de judecată. La finalul disputei juridice, fostul şef al CNAS a arătat că este de acord cu avocatul său.

"Singurul lucru important pe care l-am înţeles din partea dl. avocat este acela că adevărul juridic nu este neapărat şi adevărul trăit de mine, " afirma acesta în ultimul cuvânt.

Potrivit acestuia, Irina Socol ar fi afirmat într-una din declaraţii că Duţă nu i-ar fi cerut mită şi nu ar fi condiţionat primirea banilor de semnarea unui act de serviciu. Astfel, el a dat de înţeles că iniţiativa oferirii banilor ar fi venit din partea firmelor IT.

"Eu am combătut corupţia din sistemul de sănătate, am salvat 300-400 milioane de euro anual, prin implementarea acestor programe informatice, bani care au fost folosiţi în interesul pacienţilor, " declară Duţă.

Prin activitatea sa, el ar fi pus capăt fraudelor din sistem, iar sistemul s-ar fi transparentizat: "Sistemul a devenit impenetrabil la fraude".

"Din punctul meu de vedere, dl. procuror nu are de unde să ştie, dar la DNA sunt dovezi. După părerea mea, DNA-ul a făcut orice pentru a proteja companiile multinaţionale. Mă refer clar la compania HP. Asta era modalitatea lor de a lucra în România, este declaraţia dl. Georgescu. Ceea ce s-a şi întâmplat, " conchide Duţă.

Tribunalul Bucureşti a amânat pronunţarea în acest caz cu două săptămâni. Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.