Stanga
Dreapta

BREAKING NEWS: Diversiunea „Monstrul cu butoiul”, minciuni la greu, manipularea și pregătirea psihologică a populației pentru mitingul din 10 august

Marian Vasile, 8 august 2019, Ora 19:32

  • print
  • |
victor-nicolae-bogdan-46782-47406-1.jpg BREAKING NEWS

 

      Diversiunea „Monstrul cu butoiul”, manipularea opiniei publice prin intermediul presei

Peste puțin timp, mai precis pe 10 august 2019, se va împlini un an de zile de la evenimentele care au șocat la vremea respectivă opinia publică internă și internațională. Prin evenimentele din 10 august 2018, părțile aflate în conflict politic, sprijinite intens de presă, împărțită și ea în galerii de chibițăreală electorală, înțeleg lucruri diferite.

Forțele anti-PSD de la Klaus Iohannis pînă la U.M. din Presă, înțeleg prin evenimente reprimarea miilor de protestatari pașnici de către Jandarmeria aflată la ordinul Guvernului PSD-ALDE prin Ministerul de Interne condus de Carmen Dan.

Forțele de ordine au avut drept pretext al intervenției în forță, cu vădite note de violență inexplicabilă și mai ales neprofesionistă, provocările unor grupuri anume, dezvăluind un anume profesionalism din rîndurile protestatarilor. Aceste provocări au fost puse de forțele anti-PSD pe seama Guvernului, mai precis a lui Liviu Dragnea.

PSD și ALDE, de la Liviu Dragnea pînă la presa de casă a Guvernului, înțeleg prin evenimentele din 10 august 2018 o tentativă de lovitură de stat pusă la cale de Opoziție. Sub acest semn, provocările sînt puse pe seama unor grupuri Rezist din mulțime, care au procedat Planului de Lovitură de stat. Iar intervenția în forță a fost justificată prin nevoia de a contracara tentativa de Lovitură de Stat împrăștiind rapid mulțimea din Piață.

Peste tot în lume una dintre misiunile de esență ale jurnaliștilor e cea de a nu crede o iotă din versiunile oficiale asupra unor evenimente controversate și a încerca să deslușească și să prezinte opiniei publice realitatea, care, în chip fatal se ascunde dincolo de ceea ce se vede. Pînă cînd nu descoperă, el adevărul, jurnalistul pune întrebări, semnalează enigme, cere autorităților lămuriri asupra unor momente ciudate, care se abat de la logica vieții.

Inutil să mai reamintesc că, de 30 de ani, de cînd activez în presa democratică, mi-am asumat misiunea de a fi sceptic față de ceea ce se vede și de a căuta să descopăr ceea ce se ascunde dincolo de ceea ce se vede. Prin ceea ce se vede înțeleg atît ceea ce s-a transmis chiar în direct la televiziuni și mai ales – dacă nu mai ales – ceea ce declară autoritățile. Dînd curs acestei misiuni am pus întrebări, am semnalat ciudățenii în legătură cu multe evenimente controversate din postdecembrism, începînd cu Fenomenul Teroriștilor din decembrie 1989 și terminînd cu eliberarea din Pușcăria din Costa Rica, în ajunul Crăciunului 2018, a Elenei Udrea, prin punerea în mișcare a unei mașinării nu numai interne, dar chiar și externe care a acționat cu o rapiditate greu de întîlnit chiar și în cazul birocraților din cele mai democratice țări ale lumii de azi.

Despre evenimentele din 10 august 2018, am scris și publicat pe cristoiublog.ro și, în Evenimentul zilei nu mai puțin de 9 texte, toate consacrate întrebărilor stîrnite de aceste întîmplări șocante. 6 dintre ele fac parte dintr-un serial intitulat Tulburările din 10 august – Aberații și mistere.
A trecut un an de zile de la ridicarea acestor întrebări, care nu sînt ale mele, ci ale opiniei publice.
Niciuna dintre ele n-a primit un răspuns oficial. Principala cauză constă în secretoșenia de tip securistic a instituțiilor noastre de forță. 
Diversiunea Springtime a pornit de la un apel fals la 112. Nici pînă acum nu știm cine l-a dat.

De ce? Foarte simplu. STS-ul, instituția fanion în fraudarea alegerilor, condusă de Ionel Vasilca, generalul care a avut tupeul de a nu recunoaște în fața poporului român că dispecera de la 112 a tratat-o cu sictir pe Alexandra Măceșanu, devenind astfel complice la crimă (Apropo, a fost anchetată pînă acum cucoana?!) a refuzat sistematic pe motiv că e secret de stat să dezvăluie cine a făcut în 10 august 2018 apelul fals la 112, pentru a crea Diversiunea Springtime, de la care a plecat Diversiunea cu jandarmerița.

S-a crezut că imposibilitatea de a afla cît de cît adevărul despre Tulburări își are cauza în prezența lui Liviu Dragnea la șefia PSD și a lui Carmen Dan la șefia MAI. S-a presupus că cei doi au avut interesul ca totul să rămînă într-un secret de tip securistic.

Liviu Dragnea nu mai e șeful PSD din 27 mai 2019. Carmen Dan nu mai e ministru de Interne. Dacă au plecat din funcții cei suspectați că ar bloca aflarea adevărului de ce nu se află acum Adevărul?

Răspuns: Așa cum am presupus în toate cele 9 comentarii de acum un an, în evenimentele din 10 august 2018, de la diversiunea cu un milion de diasporeni pînă la Diversiunea Springtime, sînt rodul implicării Serviciilor secrete românești și străine. Așa cum s-a întîmplat și în decembrie 1989 și în noiembrie 2014, cînd Klaus Iohannis a cîștigat alegerile.

În excelenta sa carte Autopsie du coup d’État roumain: Au pays du mensonge triomphant (Autopsia unei lovituri de stat românești: În țara minciunii triumfătoare), publicată în octombrie 1990, Radu Portocală demontează în chip necruțător mecanismul Diversiunii din decembrie 1989 nu numai în crearea fenomenului terorist, dar și în răsturnarea lui Nicolae Ceaușescu.

Folosirea fie prin manipulare, fie prin ordin, a presei pentru realizarea diferitelor obiective din Planul Loviturii de Stat. Această folosire o întîlnim în toate Diversiunile puse la cale de Servicii din decembrie 1989 pînă azi. N-a cîștigat Klaus Iohannis al doilea tur în urma Diversiunii mediatice: Diaspora nu-i lăsată să voteze de către Victor Ponta?

Folosirea presei se întîlnește și în cazul Evenimentelor din 10 august 2018. În cazul evenimentelor din 10 august 2018, sare în ochi o realitate: Prăpastia dintre prudența din declarațiile oficiale și abundența pînă la deșănțare a informațiilor obținute din surse.

Urmărind chiar și fără interes profesional evenimentele reunite sub titlul Cazul de la Caracal, vom remarca imediat prăpastia dintre intervențiile oficiale și informațiile date de presă ca sigure, dar obținute din surse. Aproape toate aceste informații sînt fantasmagorii care-i jignesc grav pe telespectatori și cititori, considerîndu-i niște imbecili ușor de tras pe sfoară, pentru că sînt în stare să creadă orice.

De la intrarea în locuința lui Gheorghe Dincă (26 iulie 2019, ora 6, dimineața și pînă duminică, 4 august 2019) au trecut 9 zile. În tot acest timp, s-au făcut percheziții și cercetări la fața locului, s-au făcut propuneri de arestare preventivă, avut loc interogatorii și audiții. Pe 26 iulie 2019, după pătrunderea în locuință, purtătorul de cuvînt al IGPR, Georgian Drăgan a făcut o declarație de presă despre primii pași în investigații. A fost prima comunicare oficială despre Caz.

În astfel de împrejurări, peste tot în lume cei însărcinați cu ancheta țin la curent opinia publică aproape din oră-n oră cu mersul anchetei. E o cerință dictată nu numai de transparența tipică democrației, dar și de necesitatea – vitală într-o democrație – de a nu crea un curent de opinie de neîncredere în instituțiile statului.

Stiți cîte intervenții oficiale (comunicate și declarații de presă) avem de vineri 26 iulie pînă duminică 4 august? 9 (nouă!!!) mari și late. Două sînt Comunicate ale Poliției și cîteva Comunicate ale DIICOT.
Există o singură conferință de presă – cea ținută de șeful DIICOT, Felix Bănilă, despre mersul anchetei, proclamată de toți drept un dezastru. După eșecul de comunicare, DIICOT a apelat la purtătoarea de cuvînt Mihaela Porime, a cărei misiune e de a-și face apariția în fața presei pentru a ne convinge că DIICOT se face că lucrează.

Informațiile publicate de presă pe surse sînt sute, dacă nu mii. Cine le dă? De ce le dă? Cîte dintre ele sînt născociri din burtă în redacțiile televiziunilor de știri ahtiate după rating și cîte plasate de oamenii Serviciilor din Instituțiile de forță? De ce nu le dezmint anchetatorii?

Site-urile și televiziunile de știri invocă surse judiciare. Practic toate site-urile și televiziunile de știri invocă surse judiciare proprii. Ai crede că la ancheta participă cel puțin o mie de specialiști, toți avînd drept singură preocupare de a informa presa pe sub mînă.

S-a preocupat DIICOT de a descoperi cine sînt aceste surse? Firește că nu. Așa zisele surse sînt persoane, dacă nu doar o singură persoană, după părerea mea din tagma ofițerilor acoperiți, cu misiune precisă de a intoxica presa.

De ce se apelează la intoxicarea Presei prin surse?

1.    Orice declarație oficială e riscantă în cazul unei Diversiunii. Pe de o parte cei care au emis-o devin responsabili de informația falsă, pe de alta, ea nu poate fi retractată.
Pe surse a apărut ca sigură informația potrivit căreia 
„Monstrul” are la activ 30 de victime.
Răspunde cineva dacă informația nu se va verifică? Firește că nu.
A fost dată pe surse.

2.    Folosirea diversiunii pe surse dă posibilitatea testării opiniei publice.
S-a aflat pe surse că s-au găsit în locuința Monstrului pachete de carne.
S-a testat astfel opinia publică pentru a se vedea dacă e credibilă varianta cu tranșarea corpului.

3.    Diversiunea „din surse” are rolul de a liniști opinia publică. Majoritatea știrilor false se referă la succesele obținute de anchetatori. Opinia publică are impresia că ancheta duduie.

4.    O întreagă mașinărie s-a pus în mișcare pentru a convinge de teza Asasinului singuratic.
Cele mai multe fake news-uri se supun imaginii Monstrului. Cea mai puternică e știrea Camera Ororilor.

5.    Puținătatea informațiilor oficiale obligă presa să se năpustească la așa-zisele surse.
Care surse mint cu nerușinare.

Asistăm, așadar, la o nouă Diversiune. Ar putea fi denumită Monstrul cu butoiul și are drept principală misiune impunerea falsului că Gheorghe Dincă e un asasin singuratic, un monstru care și-a făcut o Cameră a ororilor. Această Diversiune ne semnalează efortul supraomenesc de a evita descoperirea Adevărului în Cazul Caracal. Se lucrează și noapte nu la descoperirea Adevărului, ci la mînărirea acestuia.

                                                                                                                 Ion CRISTOIU

 

EDITORIAL

  Ion Cristoiu,  în cazul Caracal: E o URIAȘĂ manipulare a opiniei publice

Ion Cristoiu, în cazul Caracal: E o URIAȘĂ manipulare a opiniei publice

  Jurnalistul Ion Cristoiu acuză că, în cazul Caracal, 'tot ceea ce se publică pe surse ține de o uriașă manipulare a opiniei publice, prin presa Serviciilor, dar și prin presa independentă, menită a scoate din discuție orice altă ipoteză decît cea a asasinului singuratic, făcut pe zi ce trece tot mai Monstru'. "Alexandru ...

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Mesagerul.org.ro

00:55