Stanga
Dreapta

Exclusiv: Povestea cartierului Ferentari Primarul sectorului 5 Cristian Popescu Piedone vrea să schimbe în bine istoria acestui cartier

Claudiu Constantin, 10 mai 2021, Ora 14:42

  • print
  • |
povestea-cartierului-ferentari-primarul-sectorului-5-cristian-popescu-piedone-vrea-sa-schimbe-in-bine-istoria-acestui-cartier-48571-1.jpg Exclusiv

. „V-am cerut să aveţi încredere în mine şi nu m-aţi dezamăgit! Vă promit că nici eu nu vă voi dezamăgi! Mă apuc de treabă! Meritaţi să trăiţi într-un sector în care părerea voastră contează, în care sunteţi ascultaţi! Lucrurile se vor schimba, dragi prieteni! Voi fi 24/24 printre voi, împreună vom găsi rezolvare la problemele care vă macină de atâta amar de vreme. Vin către primărie! Vin cu poporul, cu locuitorii din Sectorul 5! Primăria este de fapt a oamenilor!

 

 

Cel mai sărac şi mai problematic cartier al Bucureştiului, Ferentari, are o istorie mai veche de un secol şi jumătate, originile sale fiind legate de dezrobirea ţiganilor din 1856. Locul în care, odinioară, se ascundeau tâlharii Bucureştiului nu şi-a schimbat reputaţia.

Prima menţiune a ţiganilor din Bucureşti a apărut în 1572, când Oprea şi Stan, “feciorii Orzii ţiganul”, au vândut loc de casă grecului Cuciuc. Deşi erau robi, aşa cum erau cei mai mulți țigani la acea vreme, cei doi aveau drept de proprietate şi de liberă folosinţă a proprietăţii. În 1727, este menţionat primul ţigan liber: Dumitraşco. El avea “trei case, două pivniţe cu vinuri, bani împrumutaţi altora, unelte de căldărar (era vătaf de căldărari) şi haine”.

Încă din epoca medievală, cea mai săracă zonă a oraşului era cea de sud-vest. Începea de la Podul Calicilor, de unde pornea, pe atunci, drumul Craiovei, şi s-a mărit, în timp, înspre Pieptănari-Ferentari. Există o legendă, neatestată documentar, conform căreia numele cartierului ar proveni de la nişte “ferentari”, soldaţi ai lui Mihai Viteazul, care au fost împroprietăriţi de domnitor după bătălia de la Călugăreni (1595).

Altă legendă susţine că numele de Calea Ferentarilor ar fi apărut în cinstea soldaţilor olteni ai domnitorului Alexandru Ioan Cuza – ferentarii – care ar fi fost împroprietăriţi cu pământ ca răsplată pentru vitejie. Potrivit unei alte legende, susţinută de unii istorici, Ferentari provine din latinescul” ferentarius”, soldat din infanteria uşoară a legiunilor romane.

Acunzătoarea tâlharilor

Calea Ferentarilor începea de la intersecția cu Calea Craiovei unde se afla Bariera Craiovei. Pe un plan din 1911 și o hartă din 1914 se poate observa un proces de densificare a zonei și apariția de noi străzi cum ar fi Str. Veseliei. Pe hărțile din 1926 respectiv 1930 se pot observa clar limitele administrative ale Bucureștiului, în zona studiată aceasta fiind reprezentată de Str. Bachus. Trebuie menționat faptul că foarte puține hărți ale Bucureștiului din acei ani ofereau informații și din afara limitelor administrative ale orașului și în consecință lipsa informațiilor în afara acestor limite nu trebuie asimilată cu ideea că acolo nu ar fi existat nici un fel de așezare; în realitate procesul de extindere a cartierului era în curs și în strânsă legătură cu dezvoltarea industriei din zonă care atrăgea o numeroasă forță de muncă. În 1948 s-a hotărât, ca limită posibilă a întinderii vetrei orașului, linia forturilor, înăuntrul acesteia putându-se schița ușor, dar mereu mobil, limitele suprafeței clădite fără întreruperi din vatră orașului, față de vetrele și moșiile comunelor suburbane.

Imagine din 1953

Ferentari şi-a dobândit trista reputaţie încă din perioada interbelică, fără ca asta să aibă legătură cu comunitatea ţiganilor. În perioada interbelică, ţiganii erau mici meseriaşi, în special lăutari şi cărăuşi. Casele țiganilor erau la depărtare unele de altele, în rest era teren liber și multe livezi. Era o lume care trăia după legile proprii şi unde străinii nu erau bine veniţi, spun documentele vremii.

După 1945, Ferantari a devenit ascunzătoarea celor mai temuţi tâlhari care terorizau Bucureştiul în acele vremuri. Acelaşi stigmat ajunseseră să-l poarte şi zonele Petre Ispirescu, Sebastian sau Rahova. Filmul lui Sergiu Nicolăescu „Cu Mâinile Curate” redă cu fidelitate atmosfera cartierului Ferentari. Un gangster din această perioadă a fost Nicolae Purecica, poreclit Nae Chioru, celebru pentru crime, jafuri şi tâlhării, majoritatea petrecute în Ferentari.

Ghetourile de după 1989

Nici în perioada comunismului Cartierul Ferentari nu a dus-o mai bine. După 1975, Nicolae Ceauşescu a dat ordin să se construiască în zona de sud a Bucureştiului uzine şi blocuri de nefamilişti pentru muncitorii aduşi din toată ţara. Integrarea ţiganilor în societatea” multilateral dezvoltată” a eşuat însă lamentabil.

Ferentari – blocuri noi în 1964

După 1989, fabricile şi locurile de muncă au dispărut, iar căminele de nefamilişti au rămas de izbelişte, transformând Ferentarii într-un adevărat ghetou. Ferentari a devenit cel mai sărac cartier al Bucureştiului şi un răi al drogurilor şi al infracţionalităţii.

 

Din păcate, toate administraţiile de până în 2020 s-au mulţumit să-i ţină pe locuitorii zonei într-o nefericită dependenţă, aducătoare de avantaje electorale, faţă de ajutoarele date de Primărie. Aşa au apărut ghetourile din Zăbrăuţi şi Livezilor.

Cartier

 

 

Edilul sectorului 5 vrea să schimbe în bine istoria acestui sector.

Primarul Piedone, ședință de lucru în stradă

Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone și-a muștruluit directorii, în stradă, așa cum a declarat, de la preluarea mandatului de primar, cu mutatul biroului în stradă.

Piedone a dat mai multe directive celor 20 de persoane din administrație, de la viceprimar, la directori din primărie, pentru ceea ce au de făcut, mai mult, a ținut să atragă atenția unora dintre ei, care în campania electorală promiteau lucruri pe care acum le-ar cam fi uitat.

 

 

 

„Trebuie să conștientizați că în spatele promisiunilor mele față de cetățenii sectorului 5 sunteți și voi sau nu veți fi, indiferent de cum vă cheamă și cum ați ajuns. A promite și a te ține de cuvânt este un lucru mare. Ați muncit pentru un țel, ați ajuns unde sunteți. V-ați adus aminte de ce ați promis, care dintre voi e în spatele meu în campanie? A venit unul dintre voi la mine să îmi spună «Știți, am fost acolo, unde ați promis.» Oamenii au avut încredere, de aia astăzi sunt unde sunt. Eu nu am cum să îi dezamăgesc. Ori sunteți și conștientizați să mergem împreună, ori, nu vreau să ajung să spun să plecați voi. Dacă nu puteți ține ritmul, căutați-vă altceva, în administrație este atât de mult de muncă”, le-a spus edilul sectorului 5.

 

De seamenea, primarul Cristian Popescu Piedone a precizat că va continua aceste acțiuni, și va merge oriunde îl solicită cetățenii, căci este nevoie de rezolvarea problemelor acestora, dar mai ales, de modernizarea și dezvoltarea Sectorului 5.

 

EDITORIAL

Mucușor Dan pe capul bucureștenilor

Mucușor Dan pe capul bucureștenilor

Mare blestem pe Capitala României! Și-l trage din istorie și de la toți nenorociții de care s-a lăsat încălecată. Să nu uităm că în vreme ce alte orașe înfloreau puteri, arte și civilizații, aici un vodă nebun se distra în sania trasă de reni, iar ceilalți se pregăteau să-i toarne și să-i decapiteze pe r ...

STIRI RECENTE

FACEBOOK

ARHIVA

NEWSLETTER

Introduceti emailul dvs. mai jos pentru a primi ultimele stiri de pe site-ul Mesagerul.org.ro

18:43
BREAKING NEWS:

La Colectiv a fost mână criminală! Nu putem admite mușamalizarea acestui asasinat! Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone victimă a acestui complot politic Acum poate fi legal? Dacă mor oameni in incendii, să moară dar nimeni sa nu răspundă