BREAKING NEWS: Clotilde Armand șefa exploziei de la Distrigaz: „români hoți și proști”

USR-ista Clotilde Marie Brigitte Armand, candidată la Primăria sectorului 1 și-a asociat numele cu singurul accident de muncă mortal înregistrat în ultimele trei decenii la Distrigaz Sud Rețele SA.

A fugit să își șteargă urmele, după ce pe angajați nu îi scotea din „români proști și hoți”. O astfel de individă tânjește după scaunul de primar al sectorului 1. Probabil că vor fi români proști și hoți care să voteze o asemenea creatură nesimțită. Fiincă în orice țară normala găina galică nici nu ar fi fost băgată în seamă.

Pe când europarlamentarul era director de exploatare al celei mai importante rețele de distribuție pe care o are Bucureștiul, un angajat și-a pierdut viața și alți patru au fost răniți într-o explozie devastatoare. La scurt timp de la accidentul mortal pentru care vinovat a fost găsit doar bărbatul decedat, Armand lasă subit postul de director din România pentru unul inferior, de șef de birou, în Franța, în cadrul aceeași companii.

Reluarea acestui caz dramatic, unic pentru Distrigaz Sud prin consecințele sale tragice, s-a produs după ce mai mulți angajați de la „Gaze” ne-au contactat, sub protecția anonimatului, pentru a ne oferi informații nespuse până acum, din interiorul instituției. Au văzut cazul discutat la televizor și și-au spus că informațiile pe care le știu ar putea fi importante.

De aceea, au pus pe tapet elemente noi care conduc la ipoteza că, explozia din Electronicii, sector 2, ar fi putut fi și consecința nerespectării colective, de către specialiștii de la vârful instituției, a procedurilor și instrucțiunilor care se aplică în astfel de cazuri de criză.

Și nu doar vina maistrului Constantin Dumitru, care și-a pierdut viața în explozie, așa cum au stabilit în urma anchetei procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2.

Foștii angajați ai Distrigaz Sud au vorbit acum, după 11 ani, exact cu reporterul care, la vremea respectivă, consemna declarațiile altor colegi de-ai lor, spuse imediat după explozia mortală.

„Din români hoți și proști nu ne scotea la ședințe”

„Vorbim doar sub protecția anonimatului chiar și după atâția ani. Chiar dacă am plecat de acolo (n.r. Distrigaz Sud Rețele SA). Nimeni nu-și imaginează în ce teroare s-a muncit în perioada în care ea (n.r. Clotilde Armand, inginer de profesie) a fost director de exploatare. Și cum ne jignea, cum se purta cu noi, cum ne amenința.

Din români hoți și proști nu ne scotea la ședințe. A aruncat în stradă o colegă căreiea, vineri, la ora 14.00, soțul i-a adus copilul la serviciu, pentru o oră și jumătate. A concediat-o pe loc, nici nu i-a păsat ”, au punctat foști angajați ai Distrigaz înainte de a face alte dezvăluiri.

Referitor la acea explozie, caz mediatizat la acea vreme, sursele noastre spun, cu siguranța specialistului experimentat, că nu era o lucrare urgentă, ci una de extindere a rețelei din zonă. În acest context, graba nu se justifica în nici un fel, cu atât mai mult lucrul cu gazul deschis. Trebuia să existe un plan de intervenție.

Vocea muncitorilor revoltați care, la doar câteva ore de la explozie, își acuzau șefii de indiferență criminală spunând că mortul va fi de vină, își are ecou acum, la ani distanță, în spusele specialiștilor care ne-au contactat. „S-a lucrat cu gazul deschis, altfel nu avea ce să explodeze. Așa cum au spus-o colegii noștri atunci, iată că mortul e de vină”, au spus ei.

„Cineva i-a obligat să lucreze cu gaz pe țeavă. O decizie criminală pentru că pe presiune redusă și medie nu se lucrează în gaz!”
„Era o extindere de rețea care fusese planificată. Nu era o lucrare urgentă, putea fi pregătită în detaliu. Gazele fuseseră oprite la data de 13 noiembrie în intervalul 08-16.00, exista o înștiințare pentru cei care locuiau în zonă. Oamenii și-au făcut treaba, au cuplat țevile. Ceva s-a întâmplat apoi. Probabil au fost scăpări de gaze sau au vrut să mai facă ceva și echipa s-a întors la lucrare a doua zi. Numai că, de data asta, gazele, care fuseseră deschise, nu au mai fost oprite. Dacă erau sistate temporar, trebuia să existe o altă înștiințare, ca și în ziua anterioară. Dar ea nu există.

În zonă, alimentarea cu gaze a fost sistată în intervalul 08-16.00, doar la data de 13.11.2009, cu o zi înainte de tragedie.

Cum pe nimeni nu a interesat protecția acelor oameni, muncitorii, inginerul și maistrul au intrat în groapă când era gaz pe conducte și au sudat. Pe vremea aceea nu puteai refuza să intri, nu existau proceduri în acest sens. Așa că oamenii au fost obligați să lucreze cu gaz pe țeavă. Cineva i-a obligat să lucreze în gaz a doua zi, după cuplare. O decizie criminală pentru că pe presiune redusă și medie se lucrează fără gaz pe țeavă! Ce a urmat se știe. O expozie care ne-a ucis un coleg și a rănit alți patru!”, ne-a dezvăluit, revoltat, un fost agajat al Distrigaz.

Directorul de exploatare, obligat să controleze și să coordoneze astfel de intervenții
Povestea acestei explozii – singurul accident de muncă mortal produs în ultimii 30 de ani în București, la Distrigaz Sud -, s-a scris, conform surselor noastre, pe durata a mai puțin de două zile: 13 și 14 noiembrie 2009. Aproape 48 de ore, răstimp în care specialiștii din Distrigaz Sud Rețele SA (șefi de formație, de sector, ingineri), coordonați de Clotilde Armand – aflată pe atunci în postura de director de exploatare (o funcție operațională de mare răspundere), ar fi avut timp suficient să pregătească planul de măsuri de protecție în timpul intervenției.

Pentru că fișa postului deținut atunci de europarlamentarul de azi îl obliga pe titular să controleze, să coordoneze activitatea de exploatare și să stabilească proceduri pentru siguranța echipei de intervenție.

De la director IT, la director de exploatare, în operațional
„În astfel de cazuri, pe vremea aceea se întruneau mai mulți șefi care stabileau planul de măsuri de intervenție. Dar totul era verbal. Salariatul de rând nu putea să se plângă dacă nu-i convenea decizia lor. Dar cine să gândească un plan dacă doamna Clotilde Armand fusese numită, fără nici un fel de experiență, fără cunoștințe tehnologice, director de exploatare într-un post care rămăsese vacant după moartea celui care avusese acea poziție?!?

Doamna venea din zona IT unde timp de doi ani fusese director cu responsabilități de implementare a dispozitivului de control managerial SAP. Foarte important este că în cei doi ani, cât a fost director IT și manager de proiect, nu a reușit să realizeze una dintre cele mai importante componente ale programului SAP: aceea legată de procedurile la intervenție. Și asta s-a văzut la explozia din Electronicii.

„Toți șefii trebuiau să urmărească procedurile, să prevadă tragedia”
Ea a ajuns director operațional la cea mai importantă rețea de distribuție de gaze, unde avea viețile oamenilor în mâni. Atât ea, cât și subalternii ei din eșaloanele superioare trebuiau să gândească acel plan, să stabilească procedurile de intervenție, nu să permită ca muncitorii să lucreze cu gaz pe țeavă. Toți șefii trebuiau să urmărească procedurile, să prevadă tragedia. Bun, nu o facea ea direct, dar trebuia să-i pună la treabă pe cei cu asemenea responsabilități. Poate au discutat, dar e clar că nu au urmat până la capăt procedurile”, a mai spus sursa citată.

Vinovată moral în ochii șefilor pentru că i-a murit un om?

A urmat ancheta procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 care au adunat toate datele, informațiile tehnice și mărturiile între copertele dosarului penal 16.629/P/2009. Clotilde Armand, româncă de origine franceză, a fost audiată, ca și alte persoane cu funcție de răspundere. Când s-a putut, s-a vorbit și cu supraviețuitorii.

La câteva luni de la debutul investigațiilor, Armand părăsește postul de director operațional din Distrigaz Sud și pleacă în Franța, tot în cadrul companiei, dar într-o funcție inferioară. Totul se întâmpla în timpul investigațiilor care se aflau în derulare pentru că asupra directorului de exploatare nu plana suspiciunea comiterii vreunei infracțiuni și, prin urmare, nu fusese luată nici o măsură care să-i îngrădească libera circulație. De ce a plecat totuși Clotilde Armand din România? Sursele noastre explică:

„După explozie, i s-a limitat accesul la ședințe, nu mai lua decizii, șefii o evitau”
„S-a cheltuit o avere cu avocații, s-au dat despăgubiri legale familiei îndoliate și răniților. Era primul accident de muncă mortal de până atunci. Și ultimul produs, Doamne ajută, până azi. Conducerii Distrigaz nu i-a convenit ce se întâmplase, era o premieră tragică care poate că ar fi putut fi evitată, era o pată pe obrazul instituției. Așa că au decis să o ”retragă”, să o scoată din ”peisaj” cumva.

Era, probabil, un fel de a-i imputa neimplicarea totală, nu vinovăția. După explozie, doamnei (n.r. Clotilde Armand) i s-a limitat accesul la ședințe, nu mai lua decizii, șefii francezi o evitau. În câteva luni, în 2010, a plecat împinsă, presată de ei, dintr-o funcție mare din România, într-una inferioară în Franța”.

Deflagrația mortală a schimbat procedurile operaționale de la Distrigaz
Explozia din Electronicii care a ucis un om (Constanin Dumitru) și a rănit alți patru (Constantin Roșu, Neculai Muhulică, Andrei Vârlan și Cristian Liubenechi) a schimbat total procedurile operaționale de intervenție în astfel de cazuri. Semn că ceva nu a funcționat atunci. Acum, conform surselor noastre, în cazul unei avarii sau a unei lucrări programate se transmit toate datele unui departament ai cărui specialiști validează sau nu soluția aleasă pentru intervenție. Totul rămâne scris, în rapoarte. Nu mai există ordine date verbal ce nu ar putea fi contestate.

„Ceva nu a mers acolo, asta e limpede. Au fost gaze pe țeavă care au generat explozia. Cineva i-a trimis să muncească în condițiile alea. Acum, nu se poate așa, pentru că rămân în urmă rapoarte scrise, decizii luate de un departament în care mai mulți specialiști decid asupra procedurilor de intervenție. Dacă procedura de atunci era bună, de ce ar fi schimbat-o?”, au adăugat foștii angajați Distrigaz, scrie EVZ.

Vinovat este mortul!

Cazul exploziei din Electronicii, sector 2, are un singur vinovat, așa au decis procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2. Maistrul Constantin Dumitru.  Dacă ar fi supraviețuit, bărbatul ar fi fost acuzat de ”săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 184 Cod Penal și infracțiunile prevăzute de art. 37 și 38 din Legea 219/2006 privind sănătatea și securitatea în muncă”.

Lui i s-a imputat, în baza probelor obținute de investigatori, modul de intervenție care a produs deflagrația care l-a ucis. Faptul că a murit i-a făcut pe procurori să nu înceapă urmărirea penală împotriva lui.

Aceeași soluție, de neîncepere a urmării penale s-a dat, tot la data de 05.08.2013, și în cazul Companiei Distrigaz Sud Rețele SA. ”S-a dispus neînceperea urmăririi penale față de Distrigaz Sud Rețele SA sub aspectul săvârșirii înfracțiunilor de ucidere din culpă prevăzute de art.178 Cod Penal și vătămare corporală gravă din culpă prevăzută de art 184 Cod Penal, întrucât faptele nu au fost săvârșite de aceasta”. În februarie 2014, soluția rămâne definitivă. Din acest motiv, dosarul exploziei din Electronicii nu ajunge niciodată în instanță.

La doar câteva zile de la decizia procurorilor de a finaliza ancheta prin dispunerea neînceperii urmăririi penale atât în cazul companie cât și în cel al victimei decedate (05.08.2013), Clotilde Armand își dă demisia din funcția de director de inovare și piețe noi din cadrul GDF Suez Energie France (Paris) și se reîntoarce în România ca director general la Egis, o altă companie a statului francez.

În urma maistrului decedat a rămas o soție cu o sănătate șubredă și doi copii, o fată și un băiat, care atunci aveau 22 de ani și, respectiv, 20 de ani.  Reporterul a stat de vorbă cu fiica victimei însă, la rugămintea acesteia nu vom publica nici un detaliu al convorbirii.

Încercarea de a sta de vorbă cu supraviețuitorii deflagrației a eșuat. Prin intermediari, trei dintre ei, încă angajați la Distrigaz Sud Rețele SA, ne-au sugerat teama de a vorbi, constrânși fiind de dependența de companie dar și de un contract care ar interzice interacțiunea cu presa. Cel de-al patrulea nu a putut fi contactat.

La întrebările punctuale care i-au fost trimise pentru a oferi punctul său de vedere în legătură cu acest caz, europarlamentarul Clotilde Armand s-a limitat la a oferi un singur răspuns: că este imoral și nu e deontologic să folosim în campanie electorală tragedia unei familii.

Dar după campanie am putea primi răspunsurile cerute, ca parte a respectării normelor deontologice?