Liderii UE vor ca certificatul digital Covid să aibă aceeași valabilitate pentru toate statele membre

Liderii UE s-au reunit joi în Consiliul European, unde au discutat, printre altele, despre situația epidemiologică în contextul răspândirii variantei Omicron a SARS-CoV-2. Aceștia susțin administrarea urgentă a dozelor de rapel (booster) și abordarea coordonată pentru stabilirea perioadei de valabilitate a certificatului digital COVID-19.

Președintele României, Klaus Iohannis, a participat joi, 16 decembrie 2021, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro în format extins, desfășurate la Bruxelles, Regatul Belgiei, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

„Subiectele abordate de liderii europeni în cadrul Consiliului European au vizat pandemia de COVID-19, gestionarea situațiilor de criză și reziliența față de acestea, prețurile la energie, securitate și apărare, aspectele externe ale migrației și relațiile externe ale Uniunii Europene, cu accent pe situația de la granițele cu Ucraina și cu Belarus, precum și pregătirea Summitului UE - Uniunea Africană din februarie 2022.

Referitor la pandemia de COVID-19, liderii europeni au abordat situația epidemiologică preocupantă de la nivelul UE, inclusiv în contextul apariției și răspândirii noii variante a virusului SARS-CoV-2, Omicron.

Liderii europeni au agreat continuarea eforturilor de coordonare la nivelul Uniunii pentru a răspunde evoluțiilor legate de pandemie, pe baza datelor științifice disponibile și a unor criterii obiective, care să nu submineze funcționarea Pieței Unice sau să nu pericliteze libera circulație în interiorul Uniunii. De asemenea, a fost subliniată importanța vitală a procesului de vaccinare în combaterea pandemiei, inclusiv prin administrarea urgentă a dozelor de rapel (booster). În același context, a fost reiterată importanța deosebită a contracarării fenomenului dezinformării, care continuă să fie unul dintre principalele motive ale refuzului vaccinării.

Totodată, liderii UE au susținut o abordare coordonată pentru stabilirea perioadei de valabilitate a certificatului digital al UE privind COVID-19.

În ceea ce privește cooperarea internațională, Consiliul European a evidențiat angajamentul Uniunii de a contribui la atingerea unui nivel optim de vaccinare la nivel global, prin exportul și distribuirea de vaccinuri și materiale auxiliare către statele aflate în nevoie, mai ales către Africa, prin intermediul mecanismului COVAX sau pe baze bilaterale.

Referitor la gestionarea crizelor și reziliența față de acestea, Consiliul European a făcut o evaluare a pregătirii Uniunii și a solicitat consolidarea mecanismelor de răspuns.

Liderii europeni au discutat situația prețurilor la energie și diversele aspecte legate de funcționarea pieței în acestor sector, luând notă de rapoartele preliminare pregătite de Agenția UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) asupra funcționării piețelor europene de electricitate, gaz și certificate de emisii. A fost abordată, totodată, viitoarea propunere a Comisiei Europene privind regulile de finanțare sustenabilă (taxonomia). Comisia Europeană și Consiliul UE urmează să monitorizeze cu atenție evoluțiile pe piața energiei, iar Consiliul European va reveni asupra acestora.

Președintele Klaus Iohannis și-a exprimat preocuparea față de nivelul ridicat al prețurilor la energie și a evidențiat impactul semnificativ al acestora asupra consumatorilor vulnerabili și a mediului de afaceri, mai ales în contextul redresării economice, dar și al sezonului rece.

Președintele României a solicitat Comisiei Europene să finalizeze evaluarea privind cauzele creșterii prețurilor la energie, arătând, în plus, că, pe termen mediu, este nevoie de o analiză atentă a modului de îmbunătățire a cadrului legislativ al pieței de energie, astfel încât consumatorii să plătească un preț corect pentru energie.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reamintit importanța vitală a gazului și a energiei nucleare pentru România în asigurarea securității energetice, a accesului la energie la prețuri accesibile și a unei tranziții energetice echitabile. În acest context, Președintele României a reiterat necesitatea publicării de către Comisia Europeană, cât mai curând posibil, a Actului Delegat privind regulile de finanțare sustenabilă (taxonomia), care să includă energia nucleară și gazul natural pentru a facilita realizarea unei tranziții energetice fezabile.

Președintele României a salutat noul pachet legislativ al Comisiei Europene în domeniul gazelor naturale, adoptat la data de 15 decembrie 2021, prin care se propune un mecanism voluntar de achiziție în comun a unor stocuri strategice de gaze naturale, care să fie utilizate în caz de urgență, ca răspuns la creșterea prețurilor la energie.

Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat în favoarea unei analize aprofundate a modului de stabilire și funcționare a unui asemenea sistem la nivel european, inclusiv din perspectiva impactului asupra prețurilor.

În domeniul securității și al apărării, dezbaterea liderilor UE a avut ca obiectiv ghidarea procesului de elaborare a Busolei Strategice. Documentul, care urmează să fie andosat la nivelul Consiliului European în luna martie 2022, va stabili o viziune strategică comună pentru deceniul următor, prin utilizarea eficientă a instrumentarului UE, pe fundalul creșterii instabilității la nivel global, al competiției geostrategice sporite și al amenințărilor de securitate complexe. În cadrul reuniunii, a fost reiterat angajamentul UE de a coopera îndeaproape cu NATO, fiind sprijinită consolidarea parteneriatului strategic UE-NATO, relația transatlantică și cooperarea UE-NATO fiind esențiale pentru asigurarea securității.

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța Busolei Strategice pentru consolidarea profilului Uniunii Europene ca actor relevant și credibil în zona de securitate. Președintele României a reiterat, în cadrul intervenției sale, necesitatea consolidării securității și apărării în zona Mării Negre și a susținut importanța cooperării UE-NATO, cu evitarea duplicărilor, precum și rolul central al parteneriatului transatlantic.

În ceea ce privește aspectele externe ale migrației, Consiliul European a solicitat operaționalizarea și implementarea fără întârziere a Planurilor de Acțiune pentru statele de origine și tranzit și a solicitat Comisiei să asigure finanțarea adecvată. În vederea combaterii tentativelor unor state terțe de instrumentalizare a migranților în scopuri politice, liderii au susținut dezvoltarea unor noi instrumente, precum și adoptarea de măsuri împotriva operatorilor de transport implicați în traficul de persoane sau introducerea ilegală de migranți pe teritoriul Uniunii.

Referitor la situația migranților de la granița Uniunii Europene cu Belarus, care afectează mai multe state membre UE, Consiliul European a condamnat cu fermitate instrumentalizarea migranților și a refugiaților de către regimul de la Minsk, precum și criza umanitară generată. Șefii de stat și de guvern din statele membre UE au subliniat importanța protejării eficiente a frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv prin consolidarea cadrului legislativ european. De asemenea, au insistat pe implementarea fără întârziere a măsurilor restrictive și pregătirea unor măsuri suplimentare, dacă va fi necesar.

Președintele României a subliniat că situația trebuie monitorizată în continuare și a susținut o abordare mai coordonată și strategică pentru a răspunde la astfel de amenințări hibride, în coordonare cu NATO. Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru continuarea demersurilor față de statele terțe de origine și tranzit, inclusiv ca parte a eforturilor generale de gestionare a migrației ilegale, arătând că protecția granițelor externe ale Uniunii rămâne prioritară, iar Agențiile UE trebuie să fie pregătite să sprijine statele membre. În același timp, Președintele României a evidențiat importanța continuării sprijinului UE pentru societatea civilă și opoziția democrată din Belarus.

Cu privire la situația din Ucraina, Consiliul European a subliniat necesitatea reducerii de urgență de către Rusia a tensiunilor cauzate de consolidarea prezenței sale militare la granița cu Ucraina și de retorica sa agresivă. Liderii europeni au reiterat sprijinul deplin față de suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, stabilind că orice agresiune militară suplimentară la adresa Ucrainei va avea consecințe majore și costuri severe, inclusiv măsuri restrictive coordonate cu partenerii strategici. Consiliul European a încurajat eforturile diplomatice și a reafirmat sprijinul său pentru formatul Normandia în vederea implementării depline a Acordurilor de la Minsk.

În acest context, Președintele Klaus Iohannis a exprimat profunda îngrijorare față de înrăutățirea situației de securitate de la granițele Ucrainei și s-a pronunțat pentru un răspuns unitar și ferm din partea Uniunii în vederea descurajării acțiunilor agresive și imprevizibile ale Federației Ruse, susținând pregătirea unor opțiuni de răspuns rapid, inclusiv impunerea de sancțiuni.

Liderii europeni au lansat dezbaterea strategică pentru pregătirea Summitului UE - Uniunea Africană din februarie 2022. Totodată, liderii UE au analizat situația din Etiopia, exprimând sprijin pentru eforturile de mediere ale Înaltului Reprezentant al Uniunii Africane.

Reuniunea Consiliului European a fost urmată de lucrările Summitului Euro în format extins. Cu această ocazie, liderii europeni au abordat situația economică la nivel european și au evaluat progresele Uniunii Bancare și ale Uniunii Piețelor de Capital. Totodată, liderii europeni au adoptat o Declarație a Summitului care reiterează angajamentul UE de asigurare a unui răspuns economic puternic, rapid și coordonat pentru derularea unui proces solid de redresare după criza determinată de pandemia de COVID-19. Prin Declarația adoptată, liderii europeni arată că finalizarea Uniunii bancare, precum și promovarea unei Uniuni a piețelor de capital profunde, integrate și pe deplin funcționale sunt esențiale pentru a asigura un sistem financiar stabil, pentru a sprijini competitivitatea UE și pentru a canaliza finanțarea necesară pentru tranziția verde și digitală, punând bazele prosperității UE în următoarele decenii”, arată sursa citată.