Exclusiv: Jurnaliștii „acoperiți“

Scandalul privitor la existența „Binomului“ SRI – DNA a avut, printre multe altele, și un efect neașteptat: a detonat o bombă cu ceas care ticăia de multă vreme în societatea românească. Este vorba despre problema jurnaliștilor care acționează la ordinele serviciilor secrete.

În urmă cu vreo câțiva ani, George Maior, fost director al SRI, a fost întrebat de către un jurnalist: „Cum stați cu ofițerii acoperiți în presă?“. Răspunsul a venit sec: „Cum stau toate statele democratice europene…“. Reporterul a insistat: „Adică bine?“. Răspunsul lui Maior a fost ceva mai detaliat: „Cum stau toate statele democratice europene. Ofițerul acoperit este o latură specială, o armă specială a oricărui serviciu de informații. Sarcina lui este ca, folosind această situație, această calitate, să aducă informații de securitate națională pentru stat. Și… cu asta, basta!“. Perseverent, jurnalistul a insistat: „Îi vom afla vreodată?“. Ușor agasat, George Maior a pus punct acelei discuții: „Asta e ideea, că nu! De aia e vorba de ofițeri acoperiți și de secrete de stat“.

Vorbitor  în numele SRI

Privită strict din punctul de vedere al „informațiilor de securitate națională pentru stat“, existența unor jurnaliști „acoperiți“ ar putea avea o justificare. În definitiv, unii dintre cei mai eficienți agenți secreți din vremea celui de-al Doilea Război Mondial au acționat sub acoperirea de jurnaliști. În acest sens, unul dintre cei mai cunoscuţi a fost Richard Sorge. Din păcate, partea proastă pentru breasla jurnaliștilor români este faptul că, departe de a avea vreo legătură cu siguranța națională, ziariștii noștri „acoperiți“ sunt doar niște „goarne“ ale  serviciilor de forță.

În general, este vorba despre „jurnaliști de investigații“, autori ai unor anchete de presă „servite“, bazate pe informații primite  în mod preferențial, articole care, cu timpul, le asigură mare notorietate. Iar dacă în lumea politică a existat o veritabilă „frăție a doctoratelor“, pentru ziariștii „agreați de sistem“ există Colegiul Național de Apărare ori alte forme de specializare, care-i introduc  în „lumea bună“ a vieții publice. Cu timpul, aproape la fel ca angajații unui serviciu secret, asemenea jurnaliști ajung să dețină o mare cantitate de informații, pe care deseori nu le mai publică în presă, ci „jonglează“ cu ele în interes propriu. Unii dintre aceștia devin „consultanți“ ai unor oameni politici. Spre exemplu, Dan Andronic și-a început cariera ca jurnalist de investigații, dar, ulterior, a ajuns să aibă acces la cele mai înalte niveluri ale puterii. La fel, și Cozmin Gușă, de la Realitatea TV. Jurnaliștii agreați de servicii ajung să fie considerați formatori și lideri de opinie, al căror „câmp de luptă“ au fost fie gazetele la care au fost angajați, fie televiziunile care, în momentele mai delicate, s-au implicat chiar și în viața politică.

În această privință, primul nume care vine în minte este Ovidiu Marincea, actualul purtător de cuvânt al SRI. Ani la rând, Marincea a fost jurnalist: a lucrat la Adevărul și la site-ul Calea Europeană. De la un moment dat, a devenit senior editor la Realitatea TV. Acolo și-a câștigat o anumită notorietate ca realizator al unor emisiuni care s-au bucurat de un real succes. Spre exemplu, alături de Emma Zeicescu, a realizat „Marincea și Zeiceasca“, o emisiune cu tematică legată de politică, economie sau  justiție. Brusc, în luna august 2015, Eduard Hellvig, directorul SRI, a anunțat public: „Îi urez bun venit domnului Marincea și consider că prezența lui în cadrul Serviciului Român de Informații va constitui un avantaj în procesul de transparentizare și de deschidere a instituției către cetățeni. Este necesar ca SRI să se consolideze și în ceea ce privește procesul de comunicare, de aceea mă bucur că ni s-a alăturat și sunt convins că împreună vom face pași importanți în direcția profesionalizării comunicării publice a Serviciului“. La rândul său, Marincea a declarat public: „Ca jurnalist, am militat pentru comunicarea și deschiderea tuturor instituțiilor statului față de public, de aceea apreciez că adevărata provocare pentru orice profesionist este transparentizarea unui serviciu secret. Sunt onorat să lucrez într-una din cele mai respectate instituții ale statului român“. Ulterior, s-a aflat că Ovidiu Marincea nu a fost angajat în calitate de „personal civil“, ci a fost avansat direct la gradul de căpitan.

„Spovedanie“ în direct

Ani la rând, Robert Turcescu a fost considerat un ziarist de succes, chiar un „formator de opinie“. Asta, până pe 21 septembrie 2014, când, în cursul unei emisiuni difuzate de B1 TV, moderată de Sorina Matei, la care au mai participat și alți jurnaliști, Turcescu a comis ceea ce ulterior s-a numit o „detonare în direct“: a anunțat că este ofițer acoperit al Armatei. A fost un discurs incoerent, un soi de delir mistic, în care Dumnezeu a fost deseori invocat: „Da, am fost locotenent-colonel sub acoperire. Public mai jos câteva dintre statele de plată, cu sumele de bani pe care le-am primit. Am ales să nu-l trădez pe bunul Dumnezeu și să fac această mărturisire publică. Refuz să fiu Iuda în fața lui Hristos, chiar dacă astăzi, celor ce vor citi și vor vedea acest text, poate că nu le va fi foarte clar ce se întâmplă. Rugați-vă pentru mine și cu mine să fim iertați și izbăviți. Sunt pregătit să îndur oprobriul public, îl merit, dar sper să avem parte de legi și de judecători drepți. Cu Dumnezeu înainte și va fi bine! Vă cer iertare tuturor“. Iar atunci când Sorina Matei l-a întrebat, mai curând retoric, „Cine este Robert Turcescu?“, acesta și-a dat ochii peste cap și a exclamat, cu un patetism ieftin: „Robert Turcescu… numai Dumnezeu știe cine este!“. Remușcările l-au ținut foarte puțin pe fostul jurnalist și realizator TV. La alegerile din 2016 a candidat, cu succes, pe listele PMP, iar acum Robert Turcescu face parte din Parlamentul României, unde este deputat de Constanța.

Sorina Matei? Ea zice că nu!

Jurnalista Sorina Matei, cea în fața căreia s-a „spovedit“ Turcescu, este și ea unul dintre jurnaliștii despre care s-a spus că ar „colabora“ profesional cu SRI. Pe vremea în care mai era în țară, Sebastian Ghiță, fondatorul și patronul din umbră al postului România TV, a declarat că Sorina Matei a fost angajată la acest post în urma unor presiuni exercitate de către un general SRI: „Sorina Matei este cunoscută în toate redacțiile ca fiind un agent de influență al serviciilor. Angajarea acesteia la România TV, B1 sau Digi 24 s-a făcut în urma presiunilor sau cu sprijinul acordat de către unii dintre generalii importanți. Dacă astăzi este folosită la jocuri de putere din interiorul serviciilor sau dintre servicii, atunci asta poate deveni o problemă de competenţa Comisiei (n.r. – Comisia de control al SRI). Eu cred că ea este folosită la răzbunări interne între generali….“. În toate ocaziile în care s-a afirmat că ar fi „omul de casă“ al SRI, Sorina Matei a respins cu vehemență orice acuzație.

DNA și „culoarul media“

Ajuns pe mâna justiției, fostul colonel SRI Daniel Dragomir a descris pe larg activitatea a ceea ce acum numim „Binomul“ SRI – DNA. Iar printre dezvăluirile făcute de fostul SRI-ist s-au numărat și cele privitoare la relațiile șefilor din SRI cu anumiți jurnaliști. Concret, Dragomir a afirmat: „Persoanele din media erau uneltele lui Coldea. În perioada 2012, a fost un an de fierbere. Am văzut intrând mai mulți oameni din media în biroul domnului Coldea. Nu știu natura subiectelor discutate, dar a fost o perioadă agitată. Foarte agitată. Unul este Dan Turturică, știu și filiera pe care a ajuns la Coldea. Au mai fost Dan Tapalagă și jurnalista Sorina Matei. La ea fac o mențiune. S-a discutat despre ea, dădea dovadă de nesupunere, era independentă față de comenzile pe care le avea. Cred că de asta spune și lucrurilor pe nume acum. Astăzi voi da doar aceste trei nume“. Tot Dragomir a descris și modul în care funcționa acest „angrenaj“: „În ultimele zile am văzut unii jurnaliști – influenceri – care nu ziceau de unde știau de dosare și mandate. Eu întreb: ei de unde știau? Eu am fost acolo, am trăit-o pe pielea mea și am studiat-o. Punerea unei persoane pe culoarul justiției era concomitentă cu punerea pe culoarul media. În timp ce erau audiați, pe surse, media începea să spună că sunt dușmanii poporului. Nu spun că acești oameni sunt ofițeri acoperiți, ci că i-am văzut acolo. Lucrau pentru binele poporului? Nu cred“. Și tot fostul colonel SRI a fost cel care a nominalizat cine făcea parte din „culoarul media“. El a dat de înțeles că sunt mai mulți jurnaliști care au intrat periodic în biroul lui Coldea: „HotNews, România liberă, Digi. Independența media costă! Aceste instituții media, ca să înțelegem despre ce vorbim, ar trebui să treacă pe siglă: «Obiectiv protejat de SRL Coldea». Aceste instituții nu doar că au fost utilizate în scopul uneltirii, ci au fost și protejate. Aceste culoare media trebuie să se închidă. Am două teme prin care aș vrea să ajut și să fac ca lucrurile să intre pe un făgaș normal: culoarele media și ale justiției put. Put a mizerie. Sunt pline de abuzuri. Trebuie închise!“. Bineînțeles că nimeni nu va închide aceste „culoare“, cu atât mai mult cu cât ele nu sunt singurele.

Vorbind despre activitatea generalului Coldea, tot Daniel Dragomir a vorbit și despre un alt jurnalist apropiat SRI: „Generalul Coldea mi-a transmis că Anca Grădinaru, care a lucrat la Antena 1, este una dintre persoanele care sprijină serviciul“.

Udrea zice că…

Titulară a unei condamnări penale pronunțate în primă instanță, Elena Udrea a început să vorbească și ea despre relațiile stabilite între anumiți jurnaliști și propria ei carieră politică. Dar în această privință a fost vorba despre banii primiți de presă de la oameni politici. Enervată că acum este înjurată de anumiți jurnaliști pe care ea însăși i-ar fi plătit pe vremea în care era ministru, Udrea a afirmat, în cursul unei emisiuni televizate, că da, există jurnaliști care au primit bani: „S-au făcut şi plăţi directe către jurnalişti, din banii partidului s-au făcut finanţări, sponsorizări şi direct către jurnalişti. În piaţă există jurnalişti care au scris pe bileţel suma de bani, întâmplător, am găsit tot felul de bileţele scrise de personaje care stau acum la televizor şi vorbesc de mine. Da! Dar toate partidele au procedat şi protejează aşa chiar şi astăzi“. În acea discuție, ea a menționat HotNews și site-ul Ziare.com. Iar atunci când i s-a atras atenția asupra faptului că acuză nişte jurnalişti că ar fi uneltele lui Coldea, ea a răspuns: „Eu ştiu de ani de zile cu cine colabora domnul Coldea, ştiam exact pe cine chema ca să dea un anume tip de informaţie, ştia exact cui să dea materialul pentru presă. Aceleaşi personaje care erau atunci sunt folosite şi acum. Ştiu exact cum se făceau listele cu jurnaliştii care puteau să meargă la anumite întâlniri cu reprezentanţii Departamentului de Stat, cu ambasada Statelor Unite. Lista se făcea la domnul Coldea“. Iar atunci când a fost întrebată dacă doar Ioana Ene Dogioiu și Dan Tapalagă erau „canalele prin care Maior și Coldea comunicau cu poporul“, Udrea a afirmat că mai sunt și alții: „Îi vedeţi în presă, nu mai ştiu câţi activează, dar este uşor de identificat, scriu acelaşi subiect, îl tratează în aceeaşi cheie, acţionează la comandă“.

Ulterior, într-o postare pe Facebook, ea l-a menționat pe jurnalistul Ionel Stoica, pe care l-a numit „omul de casă al lui Kovesi și al generalului Dumbravă, a cărui activitate de presă s-ar rezuma la publicarea rechizitoriilor DNA, obținute, evident, direct și ilegal de la șefa instituției“.

Un caz mai vechi

Un caz ceva mai vechi privitor la „acoperiții“ din presă este cel al jurnalistului Valentin Zaschievici, fost redactor/șef adjunct la Jurnalul Național. Scandalul a izbucnit în vara anului 2012, când, în cadrul emisiunii „Subiectiv“, difuzată de Antena 3, ziaristul Răzvan Dumitrescu a arătat că activitatea redacţională a cotidianului Jurnalul Naţional a fost supravegheată informativ cu ajutorul unui agent SRI infiltrat printre jurnaliştii de acolo. Atunci a fost devoalată existența unui document clasificat „strict secret“, întocmit pe 23.01.2006 de un anumit colonel Jderu Gheorghe, din unitatea „C“, care cerea o acțiune de culegere de informaţii privitoare la sursele de documentare ale redactorilor care realizau o serie de articole considerate „sensibile“ pentru SRI. Atunci, Dan Constantin, redactorul-șef al JN, a declarat: „Pentru noi nu este o surpriză. Erau foarte multe dovezi indirecte că redacţia este supravegheată“. Faptul că Zaschievici era turnătorul infiltrat în redacţia Jurnalul Naţional a reieșit clar chiar din notele informative ale SRI. Într-unul dintre rapoartele SRI, din 19 ianuarie 2006, Zaschievici era prezentat ca fiind şeful direct al lui Răzvan Belciuganu, ţinta vizată de SRI după ce acesta a publicat un articol privitor la spitalul SRI din Brănești, articol considerat compromiţător de către conducerea Serviciului Român de Informaţii. În aceeaşi notă, privitoare la agentul sub acoperire Valentin Zaschievici, se menţionează că acesta nu a luat parte la decizia de publicare a articolului, dorindu-se astfel ca asupra lui să nu planeze nicio suspiciune. Într-adevăr, la data publicării articolului, „Zas“ era plecat într-o delegaţie în vederea documentării unei anchete de presă.

Vasile Surcel.