BREAKING NEWS: Monitorizarea segregării școlare a fost lansată de Centrul de Advocacy și Drepturile Omului, în cadrul proiectului „Școala pentru toți copiii!”

Asociaţia Centrul de Avocacy şi Drepturile Omului (CADO) a prezentat în cadrul Parlamentului României, rezultatele monitorizării dimensiunii segregării şcolare şi nivelul de pregătire a monitorizării acesteia de către Ministerul Educaţiei, realizate în cadrul proiectului „Şcoala pentru toţi copiii! -II” de Centrul de Advocacy şi Drepturile Omului – CADO în parteneriat cu Asociaţia Consultanţilor în Dezvoltare Comunitară – ACDC, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Evenimentul de lansare a fost deschis de către reprezentanţii Comisiei pentru învăţământ şi Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale din cadrul Camerei Deputaţilor, şi anume dna Mirela Elena Adominicăi, dna Simina Tulbure, dl Cătălin Zamfir Manea, şi dl Sorin Ion, Secretar de Stat pentru Învăţământul Preuniversitar din cadrul Ministerul Educaţiei.

În cadrul evenimentului s-a precizat că în cadrul monitorizării 1387 de unităţi şcolare din învăţământul primar şi gimnazial din 11 judeţe ( Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Iaşi, Ialomiţa, Maramureş, Mureş, Prahova, Suceava şi sectoarele 2 şi 5 Bucureşti) au fost invitate să participe în cadrul procesului de monitorizare, din care 58% (805 şcoli) au oferit date complete, 62% fiind din mediul urban, iar 55% din mediul rural. Datele raportului sunt reprezentantive doar la nivelul şcolilor care au oferit date din cele 11 judeţe.

Potrivit raportului de monitorizare din 2019, când Metodologia de monitorizare a segregării şcolare în învăţământul preuniversitar a fost aprobată prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 5633/2019, principale rezultate arată că nouă din zece şcoli (89,5%) nu au participat la formare/informare specifică privind derularea procesului de monitorizare a segregării şcolare iar pentru 66.7% dintre şcolile nu cunosc indicatorii utilizaţi pentru evaluarea segregării şcolare şi modul lor de calcul. De asemenea, 90.5% dintre şcolile respondente nu văd vreo consecinţă negativă care ar deriva din neparticiparea unităţii şcolare la procesul de monitorizare a segregării şcolare.

În cadrul evenimentului s-au prezentat şi date privind dimensiunea segregării şcolare în funcţie de criteriul etnic, dizabilitate, statutul socio-economic (nivelul educaţiei părinţilor şi caracteristica elevului de a fi beneficiar de bursă socială), performanţelor şcolare (operaţionalizat prin statutul de repetent al elevului, distribuirea elevilor repetenţi în spaţiile de învăţare), neparticiparea la minim 80% din cursurile online organizate în pandemie şi nevoia de educaţie remedială a elevului.

Astfel, cu privire la dimensiunea segregării şcolare în cele 11 judeţe, potrivit raportului 35,4% (285 de şcoli) din 805 şcoli care au oferit date, înregistrează, cel puţin o formă de segregare.

Forma de segregare preponderentă este segregare etnică care reprezintă 66.4% segregare per clase din cele 125 de şcoli identificate cu pondere minimă de elevi romi (3%) şi cu minimum un nivel educaţional cu minimum 2 clase şi 27,5% din şcolile respective dar cu minim 2 clădiri.

Un alt rezultat prezentat a fost intersecţionalitatea segregării care potrivit datelor oferite de către unităţile şcolare 47% dintre şcolile care au un minimum educaţional cu minimum 2 clase.

După prezentarea rezultatelor s-a dezbătut cum instituţiile legislative şi guvernamentale împreună cu societatea civilă pot reacţiona pentru prevenirea şi combaterea concretă a segregării şcolare, un fenomen care afectează elevii din grupurile cele mai vulnerabile în ultimele decenii.

În încheierea evenimentului, Cerasela Bănică, preşedinta CADO, a concluzionat: „Segregarea este o problemă care nu mai poate fi contestată. Dacă nu o vom aborda cu celeritate, vor fi afectaţi nu numai copiii care sunt segregaţi dar şi ceilalţi copii iar întreaga societate va fi mai nesănătoasă, mai imatură, mai needucată. De ce spun asta? Pentru că într-o perioadă a digitalizării rapide, în care totul se produce la o viteză foarte mare dacă vom avea un grup foarte mare de elevi care nu vor putea ajunge din urmă pe ceilalţi copii acest lucru va trage întreaga societate în jos atât din punct de vedere socio-economic, profesional şi aşa mai departe. Deci haideţi cât mai curând să facem tot posibilul de a da o şansă la o viaţă normală milioanelor de copii aflaţi la risc de segregare. Angajamentul meu în această direcţie nu se poate realiza fără sprijinul autorităţilor, instituţiilor, societăţii civile, a tuturor.”

„Şcoala pentru toţi copiii! -II” este un proiect derulat de Centrul de Advocacy şi Drepturile Omului – CADO în parteneriat cu Asociaţia Consultanţilor în Dezvoltare Comunitară – ACDC, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este îmbunătăţirea practicilor instituţionale în aplicarea legislaţiei de prevenire şi combatere a segregării şi discriminării rasiale datorită acţiunilor de watchdog, monitorizare şi advocacy a ONG-urilor capacitate pentru a identifica şi raporta discriminarea elevilor romi în educaţie sub forma segregării.

Programul Active Citizens Fund România este finanţat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparităţile economice şi sociale şi a consolida relaţiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare şi statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorţiul compus din Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Fundaţia pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Fundaţia PACT şi Frivillighet Norge, care acţionează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE şi Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societăţii civile şi a cetăţeniei active şi creşterea capacităţii grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmăreşte dezvoltarea pe termen lung a sustenabilităţii şi capacităţii sectorului societăţii civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetăţeniei active şi a drepturilor omului şi consolidând în acelaşi timp relaţiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein şi Norvegia.